Constatări prealabile ale fenomenului Violenței Față de Femei


La începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a fost lansată platforma gender.monitor.md, dedicată colectării, stocării și ilustrării geografice a cazurilor de violență (verbală, fizică, psihică) asupra femeilor în alegeri, a cazurilor de discriminare de gen și sexism. Drept urmare, au fost colectate o serie de constatări prealabile ale fenomenului Violența față de femei.

În pofida unui început calm de campanie, se atestă o creștere exponențială, cu caracter de campanie organizată a hărțuirii și atacurilor asupra unei singure candidate, în special din partea contracandidaților, precum și a exponenților partinici.

În spațiul public, se atestă în continuare lipsa desăvârșită a utilizării formelor de feminin de către reprezentanții mass-media în raport cu candidatele, precum și de către candidate și candidați.

Dezbaterile televizate, în special, au fost dominate de prezența bărbaților candidați, deoarece Violeta Ivanov a refuzat participarea fără a delega reprezentanți/-te, excepție fiind participarea la emisiunea de dezbateri de la televiziunea publică M1, iar Maia Sandu a delegat preponderent reprezentanți bărbați.

Unele intimidări au fost îndreptate și împotriva exponentelor mass-media, precum moderatoare și jurnaliste.

În programele electorale ale candidatelor/-ților, am constatat absența problematicii formulate direct sau indirect și a soluțiilor circumscrise dimensiunii de gen, iar femeile în calitatea lor de exponente ale societății sunt rar menționate inclusiv în declarații, ci preponderent doar în rol matern. Absența subiectelor care ar viza dimensiunea de gen a fost resimțită și în cadrul dezbaterilor electorale, inclusiv din partea moderatorilor/ moderatoarelor. Derapajele și discursurile discriminatorii și sexiste nu au fost taxate.

Constatăm cu regret că protagoniștii sexismelor, incitărilor la discriminare și a violenței față de femei au recurs în repetate rânduri la diverse expresii sexiste și denigratoare. Astfel, au făcut uz de mesaje sexiste în campania pentru alegerile prezidențiale: Președintele în exercițiu și candidatul independent Igor Dodon, deputatul PSRM Bogdan Țîrdea, candidatul Renato Usatîi, candidatul Andrei Năstase, jurnalistul Valeriu Reniță ș.a. Consemnăm că o serie de surse mass-media politic afiliate au preluat în mod concertat declarațiile și opiniile discriminatorii și le-au amplificat mesajul.

Constatări preliminare ale mesajelor sexiste și discriminatorii :

  1. Mesajele au fost mediatizate și de către canalele media precum NTV, A-tv
  • Declarații homofobe au fost făcute la 29 octombrie 2020 de candidatul Igor Dodon în cadrul emisiei vlogului „Igor Dodon Răspunde”. Acestea se referă la libertatea religioasă pe care candidatul afirmă că o susține, dar pledează pentru valorile tradiționale, deoarece tendințele liberale din occident referitor la familie nu sunt binevenite, precum părinte nr. 1 și părinte nr. 2, ca să dispară noțiunea de mamă și tată: „Sunt categoric împotrivă, sunt pentru valorile tradiționale, contra marșurilor minorităților sexuale, e important să păstrăm ce am primit de la strămoși. Foarte mulți șefi de stat sunt și ei pentru ele, de exemplu Ungaria, de aceea eu sunt pentru ele.”
  • La 23 octombrie 2020, în cadrul difuzării vlogului „Igor Dodon Răspunde”, candidatul i-a etichetat discriminator pe contracandidații și contracandidatele, în special fără copii: „Contracandidații mei, care mâine își iau rucsaciocul și au șters-o din țară. Li-i totuna și de mamă și tată” sau „Sunteți pentru acei candidați care n-au copii și nu vor să mai aibă”.
  • Andrei Nastase, într-o adresare live pe Facebook din 28 octombrie 2020, a declarat: „Platforma DA se organizează din acest moment pentru a apăra Republica Moldova cu propriile sale resurse umane de asaltul oligarhic care se pregătește deja. Deschidem liste de înscriere pentru toți bărbații în putere ai acestei țări care se simt în stare și sunt pregătiți să meargă alături de noi în zona celor 42 de secții de votare (…) ca să nu permitem fraudarea, transportul organizat al persoanelor din stânga Nistrului”. Îndemnul de mobilizare este unul de excludere a femeilor și minimalizare a capacităților inclusiv fizice a acestora de a se opune unor acte ilegale în ziua votului.
  • O pretinsă înregistrare cu Maia Sandu care ar insista în 2019 pe alianța cu PSRM, la 30 octombrie, Andrei Năstase
  1. La 28 octombrie 2020, Renato Usatîi s-a arătat deranjat de faptul că presa de la Chișinău o menajează pe lidera PAS, Maia Sandu și pe liderul Platformei DA, Andrei Năstase. Opinia primarului de Bălți, din cadrul emisiunii ”Politica” de la postul de televiziune TV8 – “Nimeni nu îl atinge pe acest mare Năstase și pe această prințesă (s.n.) Sandu. Toți bat doar în mine” – exprimă o etichetare sexistă, ironică, inadecvată contextului.
  • În cadrul aceleiași emisiuni, Usatîi a declarat că Maia Sandu este o persoană nepotrivită pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, deoarece nimeni nu o va lua în serios.“Toată lumea râde de Maia Sandu. În schimb de mine nu va râde nimeni, asta este diferența dintre noi. Noi avem uneori aceleași viziuni, însă metodele pe care le folosim sunt diferite”, a declarat Renato Usatîi, întărind astfel ideea superiorității masculine și credibilității în acest domeniu, cum este politica.

Etichetarea persiflatoare, indirectă, prin prisma vestimentației și a studiilor reprezintă un alt indicator al limbajului sexist atestat în mesajul jurnalistului Valeriu Reniță în adresa candidatei Maia Sandu.

  • La 24 octombrie opinia lui Valeriu Reniță e preluată și tirajată: “Гарвардский “синий чулок” доказала, что может собрать на площади не более сотни человек. Но даже такой отряд Майя возглавить не в состоянии. Жёлтые хризантемы – плагиат. А на плагиат не стоит у солдат.”

Reținem, de asemenea, postările, declarațiile despre pregătirea unei revoluții de culoare în Moldova, contra Convenției de la Istanbul, contra activității societății civile, exprimate de deputatul B. Țîrdea. Acestea antagonizează societatea, alegătorii și incită la ură:

  1. Vloggerul Vitalie Florea la 21 octombrie se întreba, iar opinia sa a fost preluată și tirajată: „Sunt curios să aflu după care criterii Maia Sandu divizează cetățenii în oameni buni și nebuni. O persoană, care muncește cinstit, dar este tiran în familie și își bate copiii este om bun sau nu?”.

Astfel, din momentul lansării platformei www.gender.monitor.md, la 8 octombrie 2020, au fost raportate peste 74 de cazuri de mesaje sexiste și discurs instigator la discriminare în spațiul public, precum și de violență împotriva femeilor în alegeri.

Discursul discriminatoriu și sexist, cu stigmatizări ale grupurilor vulnerabile și invizibile s-a intensificat cu apropierea datei alegerilor din turul I și s-a transformat treptat, în premieră, în campanie organizată contra societății civile, inclusiv contra mass-mediei, în speță contra cauzelor promovate și a realizărilor marcante de-a lungul anilor.

Prin urmare, discriminarea femeilor în alegeri, în diverse forme, rămâne a fi una cu caracter sistemic, partinic și instituționalizat. Mai mult, au crescut șansele incidenței unor atacuri concertate, în special, contra unei candidate. Acest fenomen afectează, în general, participarea femeilor nu doar în alegeri, dar și în viața publică, precum participarea la luarea deciziilor.

În contextul celor menționate, Platforma pentru Egalitate de Gen recomandă: (i)Semnalarea sexismelor și a violenței față de femei în alegeri (VIFA) pe platforma www.gender.monitor.md; (ii) Instruirea candidaților și candidatelor, precum și a exponenților partinici în domeniul drepturilor omului și a discursului non-sexist ; (iii) Denunțarea sexismelor de către mass-media, în special în cadrul dezbaterilor, inclusiv atenționarea participantelor/-ilor în cazuri de utilizare a practicilor discriminatorii și a mesajelor sexiste ; (iv) Utilizarea formelor de feminin de către candidate și candidați și în raport cu candidatele.

Inițiativa este implementată de Platforma pentru Egalitate de Gen, cu suportul UN Women Moldova  și susținerea financiară a Suediei. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al Organizației Națiunilor Unite sau al donatorului.